Automotorul benzo electric Weitzer

Automotorul benzoelectric Weitzer

Automotorul benzo electric Weitzer-De-Dion-Bouton a fost primul automotor din Europa produs în serie. Dezvoltarea și construcția lui au fost făcute de inginerii fabricii Weitzer din Arad.

Motorizat de producătorul francez De Dion-Bouton, automotorul a fost testat începând cu 1903 și a intrat în exploatare din 1906. Soluția propusă de fabrica Weitzer a fost una ingenioasă la vremea ei. În partea din față a fiecărui vagon motor era amplasat un motor pe benzină cu patru cilindri cu o putere de 70 de cai putere. Acesta avea rolul de generator și alimenta două motoare electrice de câte 30 de cai putere fiecare, amplasate sub podeaua vagonului. Componentele electrice erau produse de Siemens – Schuckert.

Sageata Verde Galerie Foto

Producătorul susținea ca viteză maximă a automotorului era între 60 și 70 de km pe oră. Cu toate acestea, nu știm sigur dacă era și exploatat la această viteză și mai ales dacă putea atinge această viteză. Scepticismul vine din faptul că acest tip de vagon motor era destul de puțin dezvoltat. Era o invenție relativ nouă și de aceea a și avut destul de multe probleme.

Tracțiunea era pe un singur boghiu. Acesta era un dezavantaj major, în special pe sectoarele în pantă. Obeservând acest neajuns, încă din primii ani ai exploatării sale pe linia Arad – Podgoria, proprietarii liniei și-au dat seama că automotorul Weitzer nu va fi o soluție pe termen lung.

Deși motoarele sale electrice putea fi alimentate și direct de la linia de contact, în 1913 când linia a fost electrificată, automotoarele Weitzer au fost întoarse în fabrică și transformate în vagoane remorcă clasa a II-a cu un compartiment pentru bagaje, amenajat pe locul unde era înainte motorul pe benzină. Acest tip de vagon a primit codul de identificare BF în timp ce remorcile din 1906, cele care nu au avut niciodată motor, au fost notate cu B.