Se înființează o Societate pe acțiuni care avea misiunea de a plănui construcția liniei de interes local Arad – Podgoria.

Este înființată societatea „Caile Ferate Motrice de Interes Local Arad-Podgoria S.A”

În noiembrie este deschisă linia cu ecartament metric Arad – Podgoria.

Pentru transportul de marfă sunt introduse în dotarea liniei două locomotive cu abur.

Conducerea Societății care administra linia hotărăște elecrificarea acesteia.

Încep lucrările de elecrificare a liniei. Pentru a ajuta la acestea sunt cumpărate încă două locomotive cu abur.

Linia Arad – Podgoria devine a opta linie eletrificată din lume și prima din estul Europei.

În ultimul an al Primului Război Mondial trenurile sunt vopsite în verde.

Linia Arad – Podgoria trece în subordinea ”Societății Anonime a Căilor Ferate Electrice Arad – Podgoria”.

Ultimele două locomotive cu abur aflate în dotarea liniei sunt vândute.

Societatea administrată privat până la aceea dată este preluată de CFR. Traficul de marfă pe linie scade spre zero.

Sistemul de manevrare a trenurilor prin telegraf este schimbat cu unul prin telefon.

Stația terminus al Săgeții Verzi în Arad este mutată din Piața Podgoria la Vama Micălaca.

Săgeata Verde este scoasă definitiv din Arad și circulă numai până la Combinatul Chimic din Vladimirescu.

În ianuarie IJTL preia de la CFR linia Arad – Podgoria.

Arad – Podgoria este transformată pentru tramvaie până la Ghioroc. Săgețile Verzi sunt folosite numai între Radna și Pâncota.

Transportul de marfă este reintrodus pe linia Arad – Podgoria între fabrica Astra din Arad și Radna.

La 1 octombrie transportul de călători pe linia Radna – Pâncota este oprit.

Automotorul Ganz cu numărul 2 precum și un vagon remorcă sunt reconstruite de Uzinele Astra Vagoane Călători din Arad.

Linia Arad – Ghioroc este exploatată cu tramvaie Timiș. La ore de vârf sunt trimise pe traseu și tramvaie Gotha (până în 1998).

Linia Arad – Podgoria împlinește 100 de ani. Este inaugurat Muzeul Tramvaielor de la Ghioroc.